Nu exista niciun dubiu despre faptul ca Belgia continua sa produca crescatori de top in fiecare an, unii despre care auzim foarte putine in Marea Britanie, altii care au parte de foarte multa publicitate, dintr-un motiv sau altul. Porumbeii belgieni sunt la mare cautare in toata lumea si mai ales de specialistii din Est, unde cursele de porumbei sunt in mare voga, poate, din punct de vedere a pariurilor, mai mult ca oriunde altundeva in lume.

de_rauw_sablon

Specialistii din acest raport nu sunt deloc necunoscuti acestui sport, fiind implicati in acest fenomen de mult timp. Etienne De Rauw si Frans Sablon sunt cumnati si amandoi provin din familii de specialisti de porumbei, probabil acesta fiind motivul pentru care sunt in aceeasi familie. Etienne De Rauw are 66 de ani, Frans Sablon 61, si amandoi au fost specialisti de porumbei pentru aproximativ 50 de ani, ceea ce denota multa experienta. Ei nu au format din totdeauna un parteneriat, in trecut concurand separat, dar chiar inainte de asta amandoi au format un parteneriat prin intermediul tatilor lor. Parteneriatul lor curent a inceput in 1972, cand acestia au realizat ca poate aduce multe avantaje. Cursele de distanta scurta si medie devin o munca grea o data cu trecerea anilor, dar cei 2 cunosc asta si inainte de 1980 aveau o echipa foarte buna de porumbei pentru distante medii.

derauwsablonUlterior trendul in cursele de porumbei a inceput sa se schimbe, si in Belgie erau la cerere din ce in ce mai multe curse de distanta lunga, de aceea belgienii au crescut niste porumbei foarte buni pentru acest tip de curse, De Ridder J, St. Ulrikskapelle (1981) si Rosseel, Oostende (1980). Niciunul dintre Etienne si Frans nu aveau experienta cu porumbeii de distanta lunga, pentru ca anii lor de succes s-au bazat pe metodele testate si de succes pentru cursele de distanta medie. In acei ani, acestia aveau loc doar pentru porumbeii maturi, ceea ce a insemnat ca noii porumbei pentru cursele de distanta lunga au avut probleme de acomodare in porumbarie. Primul porumbel care a avut sansa sa isi demonstreze aptitudinile a fost Barcelona 4358204/80, care a devenit un concurent foarte pun de curse lungi. Cand avea 8 ani, a participat cu FCD unde a terminat pe locul 4 din 362 porumbei (international, locul 413 din 21.194). Cand avea 9 ani, a obtinut locul 6 din 407 porumbei (international, 527 din 25.502). Cand avea 10 ani, a ajuns la casa de reproductie si si-a facut prezenta simtita de catre intreaga echipa. Un foarte important lucru pe care parteneriatul l-a demonstrat, si pe care majoritatea expertilor par sa nu il inteleaga motivand ca nu sunt interesati de cursele de distanta lunga este acela ca pentru a castiga acest tip de curse trebuie sa fii rabdator.

La inceputul anilor ’90, unul dintre cei 2 parteneri s-a retras, ceea ce l-a facut si pe celalalt sa faca acelasi lucru, pentru a lucra impreuna ca o adevarata echipa de experti de porumbei, cu obiectivul devenind acum castigarea curselor de distanta lunga din Belgia, ceea ce i-ar putea aduce mai aproape de evenimentele internationale. O data cu adoptarea acestui nou stil de viata si marirea timpului petrecut alaturi de porumbei, parteneriatul si-a marit echipa la 18, incluzand nou nascutii. In cadrul curselor de distanta lunga de o zi acestia prefera de obicei sa participe la 2, dar ceea ce trebuie scos in evidenta este faptul ca acestia prefera sa nu participe la cursele de 2 zile in dauna celor de o zi. Principalul motiv este acela ca pierderile sunt mai mari in acest caz, iar numarul de 18 porumbei din echipa poate fi prea mic. Principalele crescatorii pentru masculii vaduvi sunt de 5 metri lungime, care reprezinta de asemenea dimensiunea crescatoriilor de stocare, unde programul de crestere este atent tinut sub control. Casele de reproductie cu centrare sunt de 5 metri lungime. Crescatoriile unde nou nascutii sunt tinuti sunt de 4 metri lungime. Toate crescatoriile sunt bine ventilate, fara niciun fel de presiune directa asupra porumbeilor, pentur a nu ii afecta. Pana la urma, nimanui nu ii place sa fie lasat in curent, iar porumbeii nu sunt deloc diferiti. Crescatoriile de stocare contin aproximativ 18 perechi de crestere, cu o echipa de 50-60 nou nascuti pentru uz personal.

Ca multe dintre crescatoriile de curse de vaduvi de top, porumbeii nu au voie sa creasca pui inainte de startul sezonului, dar totusi acestia sunt lasati sa faca oua pentru 5 sau 6 zile, ca apoi sa revina in sistemul de vaduvi. Crescatorii sunt grupati pe 28 noiembrie, dar pentru ca nu sunt crescuti de vaduvi, sunt lasati pana pe 25 martie. Avand mare grija cu programul lor de crestere bazat pe rasa, parteneriatul a crescut acum o familie pe care o poate numi proprie. Chiar si in acest caz, acestia continua sa aduca noi porumbei cand merita, cum s-a intamplat in 1980, cand Rosseel si De Ridder (distante lungi) au fost adusi in echipa deja existenta de distante medii. Apoi in 1990 au facut noi imbunatatiri, cand au schimbat unii porumbei cu Eric Limbourg, De Graeve, Van Geert si Freddy Vandenheede. Cea mai recenta achizitie a lor a avut loc in 1998 – nou nascutul ‘Wittenbuik’, de la Gaby Vandenabeele. In general apeleaza la foarte putine achizitii deoarece numai cei mai buni porumbei sunt ceruti si deja au o echipa foarte buna pe care nu doresc sa o strice. Tipul de porumbei care este potrivit pentru cursele de o zi este de dimensiune medie, iar culoare acestora nu ii intereseaza, pentru ca daca sunt destul de buni, ce diferenta face culoare porumbelului?

Pentru a acomoda nou nascutii in sistem, acestia sunt initial antrenati partial doar ca vaduvi, ceea ce le da un start bun in sistemul dominant de curse intalnit in ziua de astazi. Porumbeii batrani sunt trimisi la 2 curse de distanta medie si aproximativ 3 de distanta lunga (800km). Acestor specialisti nu le se cer deloc sa munceasca din greu, antrenamentul avand loc dimineata si seara, aproximativ o ora care nu este obligatorie. Nou nascutii beneficiaza de mai mult sau mai putin acelasi antrenament. Niste caracteristici pe care le cauta de la viitorii porumbei de cursa sunt: stare fizica buna, pene frumoase, nas si pleoape albe, si iubire de a zbura. Hrana lor nu este deloc speciala si este un amestec din 3 branduri bine cunoscute. Vaduvii mananca si beau separat, in propriile custi, pentru a putea fi pregatiti individual pentru urmatoarele curse. Porumbeii de top primesc un singur fel de suplimente alimentare, cumparate exclusiv de la compania Comed: Fertibol, Tempo, Murium, ulei imbogatit si Phytoeur pentru porumbeii nou nascuti si batrani. Ca masura preventiva pentru Trichomonial, folosesc alternativ Ronidasole 10% si Flagyl 500mg (un sfert de tableta). Pentru alte medicamente se consulta cu medicii veterinari, pentru ca nu doresc sa le dea porumbeilor ceva de ce nu au nevoie.

La aceste crescatorii nu exista teorii si se considera in mod ferm ca unii specialisti nu vor avea niciodata porumbei buni pentru ca detin prea multe rase diferite si nu sunt interesati suficient de material stiintific nou ca ‘Comed Science’. Parteneriatul este foarte mandru pentru ca are 2 campioni nationali (in 1997 la National Young pigeons prin La Souteraine (563) si in 1998 la National Perpignan, de asemenea locul 3 international). Ei participa la curse